Apihima glasului

Apihima sau enihima fiecărui glas este o formulă muzicală concisă ce redă, pe cât de mult posibil, caracteristicile principale ale glasului: baza, intervalele, treptele principale, atracțiile melodice și cadențele, conturându-se astfel sonoritatea lui aparte, o idee despre glas. De obicei, apihima se intonează de cel care dirijează corul, pentru a putea și ceilalți membri să audă și apoi să cânte “ideea” (sonoritatea) glasului. Forma muzicală a fiecărei apihime trebuie să fie corespunzătoare cu compoziția muzicală care îi urmează. Apihimile sunt scurte și potrivite (pentru cântările irmologice, stihirarice și papadice), și largi (pentru cântările din Stihirar, Papadichie și Irmologhionul Calofonicon). În muzica bisericească, apihimile sunt interpretate având denumirea muzicală (înainte de reforma hrisantică) a fiecărui glas în mers ascendent sau descendent continuu:

• “Ananes”       – Glasul I
• “Neanes”       – Glasul al II – lea
• “Nana”           – Glasul al III-lea
• “Aghia”          – Glasul al IV-lea
• “Aanes”         – Plagalul glasului al III-lea sau Varis
• “Neheanes” și “Leghetos” – Plagalul glasului al II-lea
• “Aneanes”     – Plagalul glasului I
• “Neaghie”      – Plagalul glasului al IV-lea