În vremea aceea, trecând Iisus, a văzut pe un om orb din naştere. Și ucenicii Lui L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, cine a păcătuit, acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb? Iisus a răspuns: Nici acesta n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. Trebuie să fac, până este ziuă, lucrările Celui Care M-a trimis pe Mine; căci vine noaptea, când nimeni nu poate să lucreze. Atât cât sunt în lume, Eu sunt Lumina lumii. Acestea zicând, a scuipat jos şi a făcut tină din scuipat şi a uns cu tină ochii orbului. Apoi i-a zis: Mergi de te spală în scăldătoarea Siloamului, care se tâlcuieşte: trimis. Deci s-a dus şi s-a spălat şi a venit văzând. Iar vecinii şi cei ce-l văzuseră mai înainte că era orb ziceau: Nu este acesta cel ce şedea şi cerşea? Unii ziceau: El este. Alţii ziceau: Nu este el, ci seamănă cu el. Dar acela zicea: Eu sunt. Deci îi ziceau: Cum ți s-au deschis ochii? Acela a răspuns: Omul Care Se numeşte Iisus a făcut tină, a uns ochii mei și mi-a zis: Mergi la scăldătoarea Siloamului şi te spală. Deci, ducându-mă şi spălându-mă, am văzut. Zis-au lui: Unde este Acela? Și el a zis: Nu ştiu. L-au dus la farisei pe cel ce fusese oarecând orb. Şi era sâmbătă în ziua în care Iisus a făcut tină şi i-a deschis ochii. Deci, iarăși îl întrebau și fariseii cum a văzut. Iar el le-a zis: Tină a pus pe ochii mei şi m-am spălat şi văd. Însă unii dintre farisei ziceau: Acest Om nu este de la Dumnezeu, fiindcă nu ține sâmbăta. Iar alţii ziceau: Cum poate un om păcătos să facă asemenea minuni? Şi era dezbinare între ei. Au zis, deci, orbului iarăşi: Dar tu ce zici despre El, că ţi-a deschis ochii? Iar el a zis că Proroc este. Dar iudeii n-au crezut despre el că era orb şi a văzut, până ce n-au chemat pe părinţii celui ce vedea. Și i-au întrebat, zicând: Acesta este fiul vostru, despre care ziceţi că s-a născut orb? Deci cum vede el acum? Au răspuns, însă, părinţii lui şi au zis: Știm că acesta este fiul nostru şi că s-a născut orb; dar cum vede el acum, noi nu ştim; sau Cine i-a deschis ochii lui, noi nu ştim. Întrebaţi-l pe el; este în vârstă; va vorbi singur despre sine. Acestea le-au spus părinţii lui pentru că se temeau de iudei. Căci iudeii puseseră acum la cale ca, dacă cineva va mărturisi că El este Hristos, să fie dat afară din sinagogă. De aceea au zis părinţii lui: Este în vârstă; întrebaţi-l pe el. Deci au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis: Dă slavă lui Dumnezeu. Noi ştim că Omul acesta este păcătos. A răspuns deci acela: Dacă este păcătos, nu ştiu. Un lucru ştiu că, fiind orb, acum văd. Deci i-au zis: Ce ţi-a făcut? Cum ți-a deschis ochii? Le-a răspuns: V-am spus acum şi n-aţi auzit? De ce voiţi să auziţi iarăși? Nu cumva voiţi şi voi să vă faceţi ucenici ai Lui? Și l-au ocărât şi i-au zis: Tu eşti ucenic al Aceluia, iar noi suntem ucenici ai lui Moise. Noi ştim că Dumnezeu a vorbit cu Moise, dar pe Acesta nu-L ştim de unde este. A răspuns omul şi le-a zis: Tocmai în aceasta stă minunea: că voi nu ştiţi de unde este, iar El mi-a deschis ochii. Şi noi ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi; dar, dacă este cineva cinstitor de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă. Din veac nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere. Dacă n-ar fi Acesta de la Dumnezeu, n-ar putea să facă nimic. Au răspuns şi i-au zis: În păcate te-ai născut tot şi tu ne înveţi pe noi? Şi l-au dat afară. A auzit Iisus că l-au dat afară şi, găsindu-l, l-a întrebat: Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu? El a răspuns şi a zis: Dar cine este, Doamne, ca să cred în El? Și a zis Iisus: L-ai și văzut! Cel ce vorbeşte cu tine, Acela este. Iar el a grăit: Cred, Doamne! şi s-a închinat Lui.
***
Evanghelia Duminicii numită Duminica Orbului continuă șirul Evangheliilor din perioada de după Sfintele Paști, în care se prezintă o mulțime de vindecări săvârșite de Mântuitorul Iisus Hristos ca să înțelegem puterea Lui mântuitoare și dătătoare de viață. Am văzut că Mântuitorul Iisus Hristos a vindecat boala unui om paralizat, a vindecat afecțiunea nestatornică și credința confuză a femeii samarinence și a locuitorilor cetății Sihar din Samaria, iar acum vedem că Mântuitorul Iisus Hristos dăruiește vedere unui om nefericit care s-a nascut orb.
Orbirea sufleteasca, mai grea decat orbirea fizica
Evanghelia din Duminica Orbului pune in contrast izbitor lumina pe care Mantuitorul o daruieste acestui orb din nastere, facandu-l sa vada, si invidia intunecata a fariseilor care nu-l iubeau pe Iisus cand El vindeca pe cei bolnavi.
Scopul Evangheliei de astazi este acela de a arata ca uneori mai usor il marturisesc orbii din nastere pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, decat cei care, desi vad cu ochii trupesti, nu cred in El. Cu alte cuvinte, Evanghelia ne arata ca mai mare boala este necredinta sau orbirea spirituala decat orbirea trupeasca sau fizica si ca mai usor se vindeca cineva de orbirea trupeasca decat de orbirea sufleteasca a necredintei.
Orbul despre care vorbeste Evanghelia de azi nu a cerut nimanui sa-l vindece. El a fost doar observat de Mantuitorul Iisus Hristos si de catre ucenicii Sai care L-au intrebat pe Iisus daca omul acesta este orb pentru ca a pacatuit el sau parintii lui. Iar Mantuitorul Iisus Hristos a raspuns ca nu a pacatuit nici el, nici parintii lui, ci s-a nascut orb pentru ca sa se arate in el lucrarea lui Dumnezeu.
Iisus Hristos este lumina lumii
Cum putea cineva sa pacatuiasca inainte de a se naste? Desigur, la prima vedere, intrebarea nu are rost, dar Mantuitorul a raspuns ca nu a pacatuit nici cel orb, nici parintii lui, pentru a spulbera credinta falsa a unora dintre iudei imprumutata de la pagani, si anume ca uneori sufletul care a pacatuit mult, la iesirea lui din trup, intra in alt om sau intr-un copil care se naste si petrece inca o viata pe pamant in alt trup, pentru a se curati ori izbavi de pacate prin suferinta. Totodata, Iisus spune ca, potrivit voii lui Dumnezeu, sunt si oameni care sufera nu pentru pacatele lor proprii sau ale parintilor, ci pentru ca sa arate in ei lucrarea lui Dumnezeu. Care lucrare? Lucrarea de vindecare si de schimbare sau de innoire a vietii omului. Intr-adevar, prin vindecarea acestui orb, s-a aratat lucrarea lui Dumnezeu, si anume ca Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este Facatorul lumii, Cel ce impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant l-a creat pe om la inceputul lumii (cf. Facere 1, 26-27), si ca tot El este si Lumina lumii (Ioan 8, 12), adica sensul ultim al vietii, al existentei universului si umanitatii, ca El este datatorul vederii trupesti sau fizice si datatorul vederii sufletesti sau spirituale care se numeste credinta. El este izvorul luminii celei vazute cu ochii trupesti si al luminii celei vazute numai cu ochii sufletesti ai credintei.
Fiul lui Dumnezeu vindeca natura umana cand aceasta devine infirma
Mantuitorul Iisus Hristos a scuipat in tarana si a facut tina spre a unge cu aceasta ochii orbului. Gestul Mantuitorului arata ca intrucat El este Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, Care, la Facerea lumii, S-a aplecat si a luat tarana din pamant, a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata(cf. Facere 2, 7), tot El poate reface acum natura umana, deoarece a devenit infirma, neputincioasa si suferinda.
Dupa ce i-a uns ochii cu tina, Iisus l-a trimis pe cel orb la scaldatoarea Siloamului nu pentru ca era acolo o apa miraculoasa, ci l-a trimis din doua motive: in primul rand, ca sa vada ascultarea si credinta orbului. Iar acesta s-a dovedit mai ascultator si mai credincios decat unii care aveau vedere fizica, dar nu aveau si vedere duhovniceasca. Orbul din nastere nu a intrebat: cine ma va duce acolo daca eu nu vad?; el nu a intrebat: de ce trebuie sa merg la scaldatoarea Siloamului?; el nu a aratat nici o ezitare, ci a facut ce i s-a cerut, adica a mers indata acolo unde a fost trimis. Nu stim cum a ajuns el acolo, cine l-a ajutat, parintii lui ori vreun apropiat sau, mai degraba, a mers pana la scaldatoare si a gasit-o, prin insasi puterea cuvantului Mantuitorului. Al doilea motiv pentru care Mantuitorul l-a trimis pe cel orb la scaldatoarea Siloamului este ca sa vada cat mai multa lume ca el a mers la scaldatoarea Siloamului in timp ce era orb. Ochii lui, fiind acum acoperiti cu tina, atrageau si mai mult atentia multimii ca este un nevazator, dar dupa ce s-a spalat, implinind cu multa smerenie si multa credinta ceea ce Iisus i-a poruncit, orbul din nastere s-a vindecat, a devenit vazator, iar multa lume care l-a vazut, l-a recunoscut. Deci orbul a fost trimis de Hristos la scaldatoarea Siloamului, care inseamna trimis, pentru a deveni apoi un trimis sau misionar-marturisitor al lui Hristos printre iudei. Vedem aici lucrarea minunata si pedagogia sfanta a Mantuitorului Iisus Hristos Care foloseste chiar oameni infirmi sau bolnavi ca sa-I marturiseasca dumnezeirea Lui, in timp ce unii oameni sanatosi care se cred desavarsiti se impotrivesc Lui sau refuza sa recunoasca prezenta si lucrarea lui Dumnezeu in El.
Siloamul, prefigurarea Tainei Sfantului Botez
Sfintii Parinti ai Bisericii au inteles si in mod simbolic scaldatoarea Siloamului ca fiind o prefigurare sau o preinchipuire a Tainei Sfantului Botez care daruieste lumina celor care se boteaza. Din acest motiv, Botezul a fost numit in primele veacuri si sfanta luminare, iar pana astazi in rugaciunile Bisericii Ortodoxe se spune celui nou botezat: ‘Botezatu-te-ai, spalatu-te-ai, curatitu-te-ai, luminatu-te-ai‘. Deci, in aceasta spalare a orbului din nastere in scaldatoarea Siloamului avem mai multe intelesuri duhovnicesti. Minunea cea mare a fost tocmai faptul ca un orb din nastere a inceput sa vada si sa marturiseasca adevarul ca un Om cu numele Iisus i-a pus tina pe ochi si l-a trimis la scaldatoarea Siloamului. Acesta este Cel ce l-a vindecat de orbire si i-a daruit vederea. Dar pe cat era de mare bucuria acestui orb din nastere care a fost vindecat prin iubirea milostiva a Mantuitorului Iisus Hristos, tot atat de mare devenise invidia carturarilor si a fariseilor care carteau si defaimau pe Iisus intrucat a savarsit aceasta vindecare minunata sau miraculoasa (mai presus de intelegere).
Orbul, misionarul ascultator si credincios al lui Iisus
Evanghelia de astazi ne prezinta pe larg convorbirea dintre Mantuitorul Iisus Hristos cu acest orb si apoi convorbirea dintre orb si fariseii carturari care, fiind invidiosi pe Iisus, s-au maniat pe orbul vindecat. In cele din urma vedem cum acest orb din nastere vindecat de Iisus Hristos devine marturisitor al puterii Lui vindecatoare, atat de insistent, incat incearca sa-i lamureasca pe farisei despre puterea dumnezeiasca a lui Iisus, zicand ca daca Iisus nu ar fi de la Dumnezeu, El nu ar putea face minuni’ (cf. Ioan 9, 33), deoarece daca Iisus ar fi un om pacatos, Dumnezeu nu L-ar asculta. El le mai spune: ‘Voi nu stiti de unde este El’ (Ioan 9, 30), adica de unde vine puterea Lui facatoare de minuni. Prin urmare, daca Iisus n-ar fi trimis de la Dumnezeu, n-ar fi putut face aceasta minune. Vazand fariseii ca orbul devine marturisitor al lui Hristos si posibil ucenic al Lui, l-au ocarat si l-au dat afara din sinagoga. Insa, dupa ce acesta a fost ocarat si exclus din sinagoga pentru ca devenise marturisitor al puterii Lui dumnezeiesti vindecatoare, Iisus l-a intalnit pe cel ce l-a vindecat si i-a zis: ‘Crezi tu in Fiul lui Dumnezeu? Iar el a intrebat: cine este ca sa cred in El? Mantuitorul i-a raspuns: Cel pe care il vezi in fata ta. Iar orbul a marturisit si a zis: Cred. Şi s-a inchinat Lui’ (cf. Ioan 9, 35-38). Asadar, de la marturisirea puterii dumnezeiesti vindecatoare a lui Iisus, omul vindecat de orbire trupeasca ajunge la marturisirea dumnezeirii Lui, intrucat crede ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu si I se inchina Lui.
Orbirea spirituala ca incapacitate a unor oameni de-a recunoaste in minunile lui Iisus Hristos prezenta dumnezeirii Lui, de-a crede in El si a-L marturisi ca fiind Mantuitor al omenirii, Care vindeca natura umana de pacat, boala si moarte, se manifesta si astazi in multe forme: ateism sau ostilitate fata de religie, nihilism sau indiferenta fata de valorile credintei, secularizare sau diminuare a vietii spirituale, pana la uitarea de Dumnezeu si de Biserica. Insa, adesea, oamenii care au trecut prin suferinta si au cunoscut ajutorul lui Dumnezeu, ca vindecare si eliberare, sporesc in credinta ca vedere spirituala a prezentei si lucrarii lui Dumnezeu in viata omului. Desigur, este mult mai bine sa ne intarim in credinta fara suferinta, prin rugaciune si fapte bune ca raspuns al nostru la iubirea lui Dumnezeu, Care a facut cerul si pamantul, Care ne daruieste viata si sanatate, ajutor si intelepciune de-a trai in comuniunea familiei si a societatii.
In concluzie, Evanghelia de astazi ne arata cum un orb din nastere a devenit vazator si marturisitor credincios al lui Hristos, iar unii dintre carturarii farisei care vedeau trupeste au ramas in orbirea lor spirituala refuzand sa creada ca Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.Prin urmare, vedem ca Dumnezeu poate face dintr-un om infirm un dascal, un misionar, un trimis al Sau in lume. Vedem cat de mare este iubirea lui Dumnezeu si cat de mare este lucrarea harului lui Dumnezeu in oameni. De aceea, impreuna cu orbul vindecat marturisim si noi ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu, Care S-a facut Om din iubire pentru oameni si pentru mantuirea lor, si, luminati de harul lui Iisus, ne inchinam Lui, spre slava Preasfintei Treimi si spre mantuirea noastra. Amin!