Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri

Share Button

***

Predica PF Daniel la Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

***

Acatistul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

***

Sfântul Arhanghel Mihail

Mai-marilor Voievozi ai oștirilor ce­rești, rugămu-vă pe voi noi, ne­vred­nicii, ca prin rugăciunile voastre să ne acoperiți cu acoperământul aripilor măririi voastre celei netrupești, păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu dinadinsul și strigăm: Iz­băviți-ne din nevoi, ca niște Mai-mari peste cetele Puterilor celor de sus.

În ziua de 8 noiembrie, când Biserica prăznuiește “Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”, sunt cinstiți toți Sfinții Arhangheli, iar nu doar cei mai cunoscuți dintre aceștia, adică Mihail și Gavriil.

     “Pe Capeteniile Ingerilor Preasfintei Treimi, pe Sfintii Arhangheli: Mihail, Gavriil, Rafail, Iegudiil-Evgudiil, Uriil, Salatiil si Varahiil sa-i laudam si bine sa-i cuvantam intru toti vecii, pentru ajutorul dat noua credinciosilor, atunci cand in nevointe fiind, noi ii rugam sa ne ajute. Sa le spunem, multumindu-le: Bucurati-va Sfintilor Voievozi Ceresti!”

PF Daniel – Învierea fiicei lui Iair

Share Button

invierea fiicei lui iair

În vremea aceea a venit la Iisus un om cu numele Iair, care era mai-marele sinagogii; şi acesta căzând la picioarele lui Iisus, îl ruga să intre în casa lui, fiindcă avea numai o fiică, ca de doisprezece ani, şi aceasta era pe moarte. Iar când se ducea Iisus şi-L împresurau mulţimile, o femeie, care avea de doisprezece ani curgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată avuţia ei şi de către nici unul nu putuse fi vindecată, apropiindu-se ea pe la spate, s-a atins de poala hainei lui Iisus şi îndată s-a oprit curgerea sângelui ei. Atunci Iisus a grăit: cine este cel care s-a atins de Mine? Dar, cum toţi tăgăduiau, Petru şi ceilalţi care erau cu El au zis: Învăţătorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmtorează şi Tu mai întrebi: cine este cel care s-a atins de Mine? Dar Iisus a grăit iar: s-a atins de Mine cineva, căci Eu am simţit puterea care a ieşit din Mine. Atunci femeia, văzând că n-a rămas ascunsă, a venit tremurând şi, căzând la picioarele Lui, I-a spus, de faţă cu tot poporul, pentru care pricină s-a atins de El şi cum că s-a tămăduit numaidecât. Iar Iisus i-a zis: îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace. Pe când încă vorbea El, a venit cineva din casa mai-marelui sinagogii şi a zis acestuia: a murit copila ta; nu mai osteni pe Învăţătorul. Dar Iisus, auzind, a zis către Iair: nu te teme; crede numai şi se va mântui. Şi, intrând în casă, n-a lăsat pe nimeni să intre cu El, decât numai pe Petru, pe Iacob, pe Ioan, pe tatăl copilei şi pe mama ei. Ci plângeau toţi şi se tânguiau pentru copilă; El însă le-a zis: nu plângeţi, căci n-a murit, ci doarme. Dar ei L-au luat în râs, ştiind bine că a murit. Atunci El, scoţând pe toţi afară şi apucând copila de mână, a strigat, zicând: copilă, deşteaptă-te! Şi duhul ei s-a întors şi a înviat îndată; şi a poruncit Iisus să-i se dea ei să mănânce. Şi au rămas uimiţi părinţii ei; iar Iisus le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.

Duminica a XXIV -a după Rusalii (Predica Mitropolitului Augustin de Florina la Învierea fiicei lui Iair)

Share Button

invierea-fiicei-lui-iair2

Sfânta Evanghelie de la Sfântul Apostol și Evanghelist Luca 8, 41-56

În vremea aceea a venit la Iisus un om cu numele Iair, care era mai-marele sinagogii; şi acesta căzând la picioarele lui Iisus, îl ruga să intre în casa lui, fiindcă avea numai o fiică, ca de doisprezece ani, şi aceasta era pe moarte. Iar când se ducea Iisus şi-L împresurau mulţimile, o femeie, care avea de doisprezece ani curgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată avuţia ei şi de către nici unul nu putuse fi vindecată, apropiindu-se ea pe la spate, s-a atins de poala hainei lui Iisus şi îndată s-a oprit curgerea sângelui ei. Atunci Iisus a grăit: cine este cel care s-a atins de Mine? Dar, cum toţi tăgăduiau, Petru şi ceilalţi care erau cu El au zis: Învăţătorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmtorează şi Tu mai întrebi: cine este cel care s-a atins de Mine? Dar Iisus a grăit iar: s-a atins de Mine cineva, căci Eu am simţit puterea care a ieşit din Mine. Atunci femeia, văzând că n-a rămas ascunsă, a venit tremurând şi, căzând la picioarele Lui, I-a spus, de faţă cu tot poporul, pentru care pricină s-a atins de El şi cum că s-a tămăduit numaidecât. Iar Iisus i-a zis: îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace. Pe când încă vorbea El, a venit cineva din casa mai-marelui sinagogii şi a zis acestuia: a murit copila ta; nu mai osteni pe Învăţătorul. Dar Iisus, auzind, a zis către Iair: nu te teme; crede numai şi se va mântui. Şi, intrând în casă, n-a lăsat pe nimeni să intre cu El, decât numai pe Petru, pe Iacob, pe Ioan, pe tatăl copilei şi pe mama ei. Ci plângeau toţi şi se tânguiau pentru copilă; El însă le-a zis: nu plângeţi, căci n-a murit, ci doarme. Dar ei L-au luat în râs, ştiind bine că a murit. Atunci El, scoţând pe toţi afară şi apucând copila de mână, a strigat, zicând: copilă, deşteaptă-te! Şi duhul ei s-a întors şi a înviat îndată; şi a poruncit Iisus să-i se dea ei să mănânce. Şi au rămas uimiţi părinţii ei; iar Iisus le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.

***

PF Daniel – Învierea fiicei lui Iair

Duminica a XXIV -a după Rusalii – Predica PS Ieronim Sinaitul

Duminica a XXIV -a după Rusalii (Predica Mitropolitului Bartolomeu Anania – Învierea fiicei lui Iair)

Duminica a XXIV -a după Rusalii (Învierea fiicei lui Iair)

***

Ce este credinţa! Sunt unele lucruri, fraţii mei, pe care le simţim, dar nu putem să le exprimăm. Simţi, de pildă, că există aer, vezi că el clatină frunzele; dar cine a văzut aerul? Simţi electricitatea, atingi o sârmă şi te scutură, dar foarte bine nici ştiinţa nu poate să explice ce este electricitatea. Stai pe pământ şi simţi cutremurul, dar cauzele cele mai profunde ale cutremurului n-a putut nimeni să le identifice. Lumea aceasta are taine. Una din marile taine este şi credinţa. Ce este credinţa? Este curent, aer, electricitate, cutremur? Este ceva mult superior.Aţi auzit Evanghelia. Ne istoriseşte două minuni. Una, vindecarea femeii cu scurgere de sânge, mai mică; alta, învierea copilei moarte, este foarte mare. Acestea le zice Evanghelia. Şi vreau să luăm aminte la un lucru. Dacă femeia bolnavă s-a vindecat şi dacă fetiţa a înviat din morţi, aceste două minuni au avut loc pentru că la mijloc a fost credinţa. Femeii pe care a vindecat-o, Hristos i-a spus: „Credinţa ta te-a mântuit”. Şi tatălui fetiţei i-a spus: „Nu te teme; doar crede, şi se va mântui” (versetele 48 şi 50). Hristos pune credinţa ca pe o condiţie a minunilor. Aceasta ne arată cât de mare lucru este credinţa. Şi dacă deschideţi Evanghelia şi întreaga Sfântă Scriptură veţi vedea că este foarte des întâlnit cuvântul „credinţă”. Dar veţi întreba: ce este această credinţă? Continue reading

Mitropolitul Augustin de Florina – Predică la Sfântul Mucenic Dimitrie

Share Button

Predica Mitropolitului Augustin de Florin la sărbătoarea Marelui Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir

sfântul dimitrie izvorâtorul de mir

PS Timotei – Cuvânt la slujba privegherii în cinstea Marelui Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir

***

„… Multe şi mari minuni a făcut Sfântul Dimitrie. Vă amintesc doar una. Să nu creadă necredincioşii, dreptul lor; noi credem. Pentru că într-o astfel de sfântă zi, 26 octombrie 1912, Sfântul Dimitrie şi-a făcut minunea. Copiii Eladei strigau în divizii şi batalioane: Sfinte Dimitrie, fă minunea ta! Şi într-adevăr, în ziua Sfântului Dimitrie, au intrat în Tesalonic şi au înălţat steagul nostru pe Turnul Alb! Asta nu e minune? Continue reading

Predică la Duminica a 19-a după Rusalii: O LEGE (Mitropolitul Augustin de Florina)

Share Button

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA
LA DUMINICA A XIX-A DUPĂ RUSALII

Zis-a Domnul: precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şi voi lor tot aşa. Pentru că dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce mulţumire puteţi avea? Doar şi păcătoşii iubesc pe cei care-i iubesc pe dânşii. Şi, dacă faceţi bine celor care vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Doar şi păcătoşii acelaşi lucru fac. Şi, dacă împrumutaţi pe cineva de la care nădăjduiţi să luaţi, ce mulţumire puteţi avea? Doar şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai. Voi însă iubiţi pe vrăjmaşii voştri, să faceţi binele, şi să daţi cu împrumut fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi atunci răsplata voastră va fi multă, şi voi veţi fi fiii Celui prea Înalt; pentru că El este bun şi cu cei nemulţumitori şi cu cei răi. Aşadar fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru milostiv este.

(Luca 6, 31-36) 

predica-de-pe-munte

Predica de pe munte – Iubirea vrăjmașilor

* * *

O LEGE

,,Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea”

  (Luca 6, 31)

          Iubiţilor, există o lege, care este cea mai veche din toate legile, pe care le-au făcut oamenii, ca să poată să-şi ritmeze armonios legăturile dintre ei şi să trăiască fericiţi. Lege, care nu este crestată pe plăci de marmură sau scrisă pe hârtii şi în ziarele oficiale ale statului. O lege pe care a sădit-o Dumnezeu, care l-a plăsmuit pe om ,,după chipul şi asemănarea Sa” (Facere 1, 26). Şi această lege înnăscută este legea dragostei.
Această lege strigă fiecărui om să iubească. Îi strigă să nu facă niciun rău celuilalt, să nu fure, să nu nedreptăţească, să nu atace onoarea familială a altuia, să nu spună minciuni, să nu defăimeze şi să clevetească, să nu calomnieze pe celălalt, să nu se ducă pe la tribunale şi să facă jurăminte mincinoase, să nu ucidă, să nu ia viaţa altuia. Acestea le strigă legea dragostei. Dar această lege nu se opreşte aici. Înaintează din ce în ce mai mult. Strigă nu numai că trebuie să nu facem răul, ci trebuie să facem şi binele celorlalţi oameni. Flămânzesc? Însetează? Le este frig? Se află într-o situaţie dificilă? Sunt în pericol? Noi nu trebuie să rămânem reci şi indiferenţi. Trebuie să alergăm în ajutorul lor prin toate mijloacele de care dispunem. Şi pâine, şi apă, şi haine, şi cuverturi, şi medicamente, şi orice fel de ajutor, trebuie să-l oferim celorlalţi oameni. Şi aşa cum ne dorim ca ceilalţi oameni nu numai să nu ne nedreptăţească, ci şi să ne ajute, aşa şi noi trebuie să ne comportăm faţă de ceilalţi.
Aceasta este legea înnăscută a dragostei, pe care o exprimă Hristos în Evanghelia de astăzi prin următoarele cuvinte: ,,Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea” (Luca 6, 31).

Continue reading

Predică la Duminica a XVIII – a după Rusalii (Pescuirea minunata) – IPS Bartolomeu Anania

Share Button

Predică la Duminica a XVIII – a după Rusalii (Pescuirea minunata) – PF Daniel

Share Button

 
pescuirea minunata

In vremea aceea sedea Iisus langa lacul Ghenizaretului si a vazut doua corabii oprite langa tarm, iar pescarii iesisera din ele si-si spalau mrejele. Intrand in corabia care era a lui Simon, l-a rugat s-o departeze putin de la uscat; apoi, sezand in corabie, invata din ea multimile. Iar cand a terminat de vorbit i-a zis lui Simon: departeaz-o la adanc si aruncati mrejele voastre, ca sa pescuiti. Atunci, raspunzand Simon, I-a zis: Invatatorule, toata noaptea ne-am ostenit si nimic n-am prins; dar, la porunca Ta, voi arunca mreaja. Şi facand ei asa, au prins multime mare de pesti, incat li se rupeau mrejele. Deci au facut semn tovarasilor, care erau in cealalta corabie, ca sa vina sa le ajute. Şi au venit si au umplut amandoua corabiile, de erau gata sa se scufunde. Iar Simon Petru, vazand aceasta, a cazut la picioarele lui Iisus si I-a zis: du-Te de la mine, Doamne, caci sunt om pacatos; pentru ca il cuprinsese spaima pe el si pe toti cei care erau cu el, din pricina pescuitului atator pesti pe care ii prinsesera; tot asa si pe Iacob, si pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau tovarasii lui Simon. Atunci Iisus a zis catre Simon: nu-ti fie frica; de acum inainte vei fi pescar de oameni. Şi tragand corabiile la uscat, au lasat totul si au mers dupa Dansul. (Luca 5, 1-11)

† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Evanghelia Duminicii a XVIII-a dupa Rusalii, de la Sfantul Evanghelist Luca, se numeste Evanghelia pescuirii minunate si evidentiaza o multime de invataturi duhovnicesti in ceea ce priveste taina Bisericii si viata crestinului in general. Sfantul Evanghelist Luca ne arata ca erau doua corabii oprite langa tarmul lacului Ghenizaret, numit si Marea Galileii, iar pescarii care iesisera din corabii curatau mrejele. Mantuitorul Iisus Hristos S-a apropiat de Simon-Petru, care avea una din corabii, si de Iacov si Ioan, fiii lui Zevedeu, care aveau cealalta corabie. Continue reading

Duminica a 9-a după Rusalii (Umblarea pe mare – Potolirea furtunii)

Share Button

iisus_cu_petru_pe_mare

În vremea aceea Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui pe ţărmul celălalt, până ce va da drumul mulţimilor. Iar El, dând drumul mulţimilor, S-a suit în munte, ca să Se roage deosebi. Și făcându-se seară, era singur acolo. Iar corabia era deja în mijlocul mării, fiind învăluită de valuri, căci vântul era împotrivă. Iar la a patra strajă din noapte, a venit la ei Iisus, umblând pe mare. Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s-au înspăimântat, zicând că e nălucă, şi de frică au strigat. Dar El le-a vorbit îndată, zicându-le: Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi. Atunci Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte să vin la Tine pe apă. El i-a zis: Vino! Iar Petru, coborându-se din corabie, a mers pe apă și a venit către Iisus. Dar văzând vântul, s-a temut şi, începând să se scufunde, a strigat, zicând: Doamne, scapă-mă! Iar Iisus, întinzând îndată mâna, l-a apucat şi i-a zis: Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit? Şi suindu-se ei în corabie, s-a potolit vântul. Iar cei din corabie I s-au închinat, zicând: Cu adevărat Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Şi, trecând marea, au venit în pământul Ghenizaretului. (Matei 14, 22-34)

***

Predica PF Daniel – (Umblarea pe mare – Potolirea furtunii)

***

Predica IPS Bartolomeu -Umblarea pe mare – Potolirea furtunii

Predica IPS Bartolomeu -Umblarea pe mare – Potolirea furtunii

Share Button

Predica PF Daniel – (Umblarea pe mare – Potolirea furtunii)

Share Button

iisus_cu_petru_pe_mare

În vremea aceea Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui pe ţărmul celălalt, până ce va da drumul mulţimilor. Iar El, dând drumul mulţimilor, S-a suit în munte, ca să Se roage deosebi. Și făcându-se seară, era singur acolo. Iar corabia era deja în mijlocul mării, fiind învăluită de valuri, căci vântul era împotrivă. Iar la a patra strajă din noapte, a venit la ei Iisus, umblând pe mare. Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s-au înspăimântat, zicând că e nălucă, şi de frică au strigat. Dar El le-a vorbit îndată, zicându-le: Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi. Atunci Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte să vin la Tine pe apă. El i-a zis: Vino! Iar Petru, coborându-se din corabie, a mers pe apă și a venit către Iisus. Dar văzând vântul, s-a temut şi, începând să se scufunde, a strigat, zicând: Doamne, scapă-mă! Iar Iisus, întinzând îndată mâna, l-a apucat şi i-a zis: Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit? Şi suindu-se ei în corabie, s-a potolit vântul. Iar cei din corabie I s-au închinat, zicând: Cu adevărat Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Şi, trecând marea, au venit în pământul Ghenizaretului. (Matei 14, 22-34)

***

Sfanta Evanghelie din Duminica a IX-a dupa Rusalii contine o multime de invataturi duhovnicesti, folositoare mantuirii noastre si intelegerii tainei Sfintei Biserici in care este prezent Hristos si pe care Hristos o conduce. In primul rand, Evanghelia ne arata ca, dupa ce in mod minunat a saturat mii de oameni cu cinci paini si doi pesti, Hristos Domnul Se retrage in munte, in singuratate, ca sa Se roage. De ce? Ca sa ne invete sa multumim lui Dumnezeu pentru orice realizare sau izbanda din viata noastra. De ce Se roaga in singuratate? Pentru a nu fi laudat de multimile pe care le-a saturat prin inmultirea painilor si a pestilor. Dar si pentru a Se concentra deplin in rugaciunea catre Dumnezeu-Tatal. Cand Iisus Se roaga in singuratate, inima Sa se umple de harul iubirii milostive a Tatalui ceresc, pe care o impartaseste apoi multimilor. Continue reading

Predica PF Daniel – (Vindecarea a doi orbi și a unui mut din Capernaum)

Share Button

vindecarea-a-doi-orbi

În vremea aceea, pe când trecea Iisus, doi orbi se țineau după El, strigând şi zicând: Miluieşte-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat în casă, au venit la El orbii şi Iisus i-a întrebat: Credeţi că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne! Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: După credinţa voastră fie vouă! Şi s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeţi, nimeni să nu ştie. Dar ei, ieşind, L-au vestit în tot ținutul acela. Și, plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. Şi, fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulţimile se minunau, zicând: Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel. Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni. Şi Iisus străbătea toate cetățile şi satele, învăţând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor. (Ev. Matei 9, 27-35)

***

Evanghelia care se citeste la Sfanta Liturghie in Duminica a VII-a dupa Rusalii infatiseaza doua vindecari miraculoase, savarsite de Mantuitorul Iisus Hristos asupra a doi orbi si a unui mut. Cu toate ca Sfantul Evanghelist Matei prezinta foarte succint aceste minuni, pericopa evanghelica contine multe si profunde intelesuri, deosebit de folositoare vietii noastre duhovnicesti. In prim-plan este prezentata vindecarea a doi orbi care, auzind de minunile savarsite de Mantuitorul, Il urmareau si Ii cereau cu staruinta sa-i vindece. Ca si in alte cazuri, Mantuitorul Iisus Hristos arata importanta credintei in primirea vindecarii. De aceea, El ii intreaba pe cei doi orbi: ‘Credeti ca pot sa fac Eu aceasta?‘ (Matei 9, 28). Iar ei au raspuns: ‘Da, Doamne!‘. Atunci Iisus a zis catre ei: ‘Dupa credinta voastra, fie voua‘ (Matei 9, 29). Şi in clipa aceea ‘s-au deschis ochii lor‘ (Matei 9, 30). Continue reading

Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat – Păzirea poruncilor)

Share Button

tanarul-bogat

În vremea aceea un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci? Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât Unul Dumnezeu. Ştii poruncile: «Să nu săvârşeşti adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta». Iar el a zis: Toate acestea le-am păzit din tinereţile mele. Auzind, Iisus i-a zis: Încă una îţi lipseşte: Vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri; apoi vino de urmează Mie. Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat. Şi, văzându-l întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în Împărăţia lui Dumnezeu! Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în Împărăţia lui Dumnezeu. Zis-au cei ce ascultau: Şi cine poate să se mântuiască? Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinţă la oameni, sunt cu putinţă la Dumnezeu.  (Luca 18, 18-27)

Predica PF Daniel la Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

Share Button

Predica IPS Bartolomeu Anania – Tămăduirea femeii gârbove

Share Button

În vremea aceea Iisus învăţa într-una din sinagogi sâmbăta. Şi, iată, era acolo o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputinţă şi care era gârbovă, încât nu putea să se ridice nicidecum. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o şi i-a zis: Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta! Şi Şi-a pus mâinile asupra ei, iar ea îndată s-a îndreptat şi slăvea pe Dumnezeu. Atunci mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, răspunzând, zicea mulţimii: Şase zile sunt în care trebuie să se lucreze; deci veniţi în aceste zile şi vă vindecaţi, iar nu în ziua sâmbetei! Domnul însă i-a răspuns şi a zis: Făţarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleagă, oare, sâmbăta boul sau asinul său de la iesle şi nu îl duce să-l adape? Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care a legat-o Satana, iată, de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua sâmbetei? Şi, zicând El acestea, s-au ruşinat toţi cei ce erau împotriva Lui, iar poporul întreg se bucura de toate faptele cele slăvite, săvârşite de Dânsul.

***

Predica IPS Bartolomeu Anania – Vindecare orbului din Ierihon

Share Button

In vremea aceea, pe cand se apropia Iisus de Ierihon, un orb sedea langa drum, cersind. Şi, auzind el multimea care trecea, intreba ce este aceasta. Şi i-au spus ca trece Iisus Nazarineanul. Şi el a strigat, zicand: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi mila de mine! Şi cei care mergeau inainte il certau ca sa taca, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-Ţi mila de mine! Şi oprindu-Se, Iisus a poruncit sa-l aduca la El; si apropiindu-se, l-a intrebat: Ce voiesti sa-ti fac? Iar el a zis: Doamne, sa vad! Şi Iisus i-a zis: Vezi! Credinta ta te-a mantuit. Şi indata a vazut si mergea dupa El, slavind pe Dumnezeu. Şi tot poporul care vazuse a dat lauda lui Dumnezeu. (Luca 18, 35-43)


 

Intrarea Maicii Domnului în Sfânta Sfintelor

Share Button

„Preacurat Templu al Domnului” şi „semn al buneivoiri a lui Dumnezeu” faţă de oameni, Fecioara Maria este împlinirea rânduielii din veci a Ziditorului pentru mântuirea lumii. Strălucind ca un curcubeu de virtuţi, Maria a fost adusă în casa Domnului, împreună aducând harul Duhului lui Dumnezeu. Niciodată despărţită de Pruncul Iisus, Maica Domnului ne învaţă dăruirea desăvârşită faţă de Dumnezeu. Născătoare de Dumnezeu, ea continuă să nască fii ai lui Dumnezeu prin rugăciunile sale fierbinţi.
Copilăria Maicii Domnului este învăluită de taină în Sfintele Scripturi, aşa cum i-a fost şi viaţa, smerită şi discretă. Aflăm mai multe informaţii într-o scriere apocrifă, din cea de-a doua jumătate a secolului al II-lea, intitulată „Protoevanghelia lui Iacob”. Aceasta nu face parte din cărţile canonice ale Sfintei Scripturi, dar conţine şi informaţii adevărate, preluate întocmai de Sfinţii Părinţi. Astfel, Sfântul Maxim Mărturisitorul, în a sa „Viaţă a Maicii Domnului”, preciza: „Iar dacă vom spune unele lucruri care provin din cărţi apocrife, chiar şi aceste lucruri vor fi adevărate şi lipsite de greşeală, fiind deja primite şi întărite de Sfinţii Părinţi”. Continue reading

Predică Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Share Button

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este un praznic de har, adică un ospăţ ceresc din iubirea lui Dumnezeu dăruită prin Prunca cea mai aleasă a umanităţii, cea care a semănat atât de mult cu Dumnezeu prin rugăciune şi curăţie, încât Dumnezeu a ales să semene cu ea la trup şi la personalitate.
La o vârstă de trei ani, când pruncia preacurată a Fecioarei se împleteşte cu înţelepciunea alegerii de har şi cu neamul sfinţit prin jertfă preacurată, Maria pleacă de la părinţii ei pentru a se întâlni cu Dumnezeu. Slujeşte în Templu împreună cu fecioarele, se sfinţeşte cu lumină de sus, atinge cerurile în rugăciune, vorbeşte cu arhanghelul Gavriil, îşi păstrează vasul preacurat al fecioriei pentru a-L primi pe Dumnezeu în ea. Continue reading

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

Share Button

Nasterea Sf Ioan

“Și tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema,

că vei merge înaintea Domnului, ca să pregătești căile Lui”

(Luca, 1, 76)

Predică a IPS Bartolomeu Anania la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

*

[soundcloud url=”https://api.soundcloud.com/tracks/211684881″ params=”color=ff5500&auto_play=false&hide_related=false&show_comments=true&show_user=true&show_reposts=false” width=”100%” height=”166″ iframe=”true” /]